27 iunie 2010

Nici nu stiti ce pierdeti!

E destul de greu sa fii si dantesc si sugubat in acelasi timp, insa nimeni altul decit prietenul meu nu putea reusi performanta aceasta  prin postarea textului de mai sus pe poarta garajului domniei sale.

Daca nu ar fi fost, cu siguranta ar fi trebuit inventat, mama din dotare fiind absolvita de orice vina doar pentru ca l-a adus pe lume. Despre educatie nu o sa pomenesc nimic, pentru ca alergatul in jurul mesei din sufragerie cu scopul administrarii corectiilor fizice menite sa il ajute sa evolueze intelectual si ideologic nu cred ca au contribuit prea mult la personajul delicios care este acum,

Probabil voi gasi suficiente moduri ca sa ii arat ce a pierdut astazi, insa pentru moment, voi incepe cu postarea aceasta…

Fiindca tot ne-am adus aminte de macaronarul fara geaca de piele si gagica tinara, si pentru ca Beatrice probabil nu avea accent de peste Prut, o sa savuram o pizza. Alaturi de berea rece din frigider tinde sa devina o mincare traditionala romaneasca, asa ca nu mai are nevoie de prea multe prezentari sau “floricele” de stil.

De dragul cifrelor:

50ml ulei de masline

320ml apa

2 lingurite de sare

640g faina

5g drojdie uscata

Ar da bine la public sa spun ca framintam toate ingredientele cu pasiune, ca dupa un zbucium creator al carui rezultat este coca de aluat , asteptam cu rabdare sa dospeasca la cald o ora… Insa realitatea cruda este ca am pus toate cele de mai sus in masina de piine si intr-o ora si jumatate am avut pe blatul de lucru aluatul ideal pentru o pizza delicioasa.

Topping-ul, in cazul nostru a fost o mixtura de ciuperci, ardei gras, piept de pui, cascaval, rosii si salam italian. A nu se uita sosul ( sau “sotul” , cum cu drag spune Monica ) care e o treaba extrem de gustoasa compusa din: rosii decojite, ulei de masline, usturoi, oregano si busuioc.

Fotografiile spun tot ce as strica eu prin cuvinte…

IMG_6965 IMG_6966 IMG_6968 IMG_6970

Am uitat sa ii pun alaturi ceea ce ar fi facut lucrurile mai triste! Imi cer scuze pentru scapare! ( Binenteles ca este vorba despre carti! )

IMG_6996

 

Desi postarea aceasta are toate sansele sa fie prea lunga, nu ma voi opri aici, pentru ca ziua de duminica fara desert nu ar avea nici un farmec.

Discutia despre cifre include 100g unt, 125g zahar, 2 oua si 300g faina. Utilizind robotul din dotare sau mixerul ( pentru cei care nu il au stricat ca mine ) se bate untul impreuna cu zaharul pina incep sa faca spume precum Vadim explicind ce va face el cind va fi presedinte.

Se adauga ouale si faina pina cind consistenta aluatului devine suficient de compacta si aproape sfarimicioasa ( ce-mi place cuvintul acesta !).

IMG_6938

Rezultatul se pune la frigider pentru o jumatate de ora,

IMG_6940

iar dupa scurgerea acestui timp trecem la procesarea a ceea ce va deveni tarta cu bezea si fructe “di sezon”.

IMG_6954 IMG_6955 IMG_6956

Aluatul se va intepa cu furculita si va merge la copt “orb” pentru 15 minute. Temperatura 180 grade.

Intre timp, ca sa nu va plictisiti, bateti frumos 4 albusuri spuma, iar cind aceasta e suficient de ferma, turnati “in ploaie” cite doua linguri de zahar tos pina cind consumati toate cele 250 g zahar pe care vi le-ati pregatit pentru asta. Un praf de sare ar trebui sa va asigure ca veti avea parte de o compozitie frumoasa, densa si stralucitoare de bezele.

Avind in vedere ca aluatul de tarta este deja copt, lasati sa se raceasca un pic, cit sa nu bulverseze compozitia de bezea, asezati-o pe aceasta unde ii este locul ( adica peste aluat si executati miscari de decorare haotica si lipsite de bun gust cu nimic altceva decit fructe “di sezon”. In cazul sezonului nostru, capsuni si zmeura.

IMG_6957

Cu siguranta v-ati dat seama pina acum ca ati ramas cu stoc excendentar de compozitie de bezea. Insa nu a fost o miscare lipsita de sens sau care nu a putut fi prevazuta. Intrucit urma sa va spun ca avem de facut hamburgeri.

Iata cum: coacem “chiflele” de bezea decorate cu ce avem prin sertare. 160 de grade in cuptor, timp 30 minute.

IMG_6960 IMG_6961

Le scoatem nerabdatori  si le lasam sa se raceasca, dupa care insinuam intre doua “chifle” cea mai buna inghetata de pe planeta, inghetata “Anca” :)

IMG_6985 IMG_6987 IMG_6988 IMG_6989 IMG_6990

Sper ca nu ati uitat ca avem tarta in cuptor! Fuga! Daca nu va grabeati, naiba iesea!

IMG_6963 IMG_6981 IMG_6982 IMG_6984

Mda… Cam astea ar fi imaginile pentru ziua de astazi. Nici nu stiti ce ati pierdut…

24 iunie 2010

Din categoria: "Chinez mic de pus in valiza"



Zi de joi, ca daca nu ar fi fost, probabil nici nu s-ar fi povestit. Insa, cum exista suficiente cuvinte in vocabular si energie nici cit locatarii unei piramide egiptene, o sa ma limitez cu elucubratiile doar la ceea ce este important. Adica mincarea :)
Inutil sa incepem a croseta povesti pe marginea ingredientelor unei reusite culinare extraordinare, pentru ca modestia ma caracterizeaza (NU!). O sa spun doar ca nu am respirat pe tot parcursul ingurgitarii unui platou generos si ca nici un animal nu a fost ranit in timpul filmarilor. Ma rog, al photo session-ului!

De dragul cifrelor:

200g orez cu bob lung
100g paste din orez
2 morcovi
1 ceapa rosie
3 cepe verzi
seminte de mac, susan si in, otet din orez, sos de soia
lamiie, ulei de masline, sos dulce de ardei iute, praf de chilli si un ardei iute mic si al dracului din productia proprie
300 g piept de pui
3 inimi de curcan

In timp ce va agitati ca un Pepsi la intilnire cu niste pastile de Mentos, puneti la fiert orezul. In cazul meu la steamer, ca asa ii sta bine orezului.
IMG_6872

Se taie pieptul de pui fisii si se aseaza in pozitia Lotus, spre meditatie, intr-o marinata de ulei de masline, praf de chilli, zeama de lamiie, si sos dulce de ardei iute. Exercitiul Zen va avea in vedere cele treielemente fundamentale: respiratia, pozitia corpului si atitudinea interioara. Astfel , puiul va anihila orice urma de distinctii dualiste de tipul adevarat-fals, eu-tu, flamind-satul.

Lipsit de posibilitatile materiale ale unui Chef, utilizati totusi cel mai bun cutit de care dispuneti pentru a transforma inimile de curcan in niste rondele ce isi vor gasi linistea stropite cu otet de orez. Un pic de sare si experienta lor va fi desavirsita.

IMG_6875 IMG_6876 IMG_6878

Va asezati in kiba-dachi (騎馬立ち) si transformati ceapa in inele, morcovii in bastoane si ceapa verde in nimic altceva decit… ceapa verde taiata. Fi-vor stropite cu ulei de masline, lamiie si piper pentru a putea fi in forma maxima pentru confruntarea fierbinte in care se vor arunca asupra semintelor de mac, susan si in din wok-ul incins.

IMG_6879 IMG_6880
 IMG_6881IMG_6882
Kumite-ul se va desfasura intr-un ritm ametitor, loviturile scurte fiind urmate de strigate de lupta ce te vor ajuta in controlul respiratiei.
Carnea de pui se va rumeni caramelizind usor sosul dulce de ardei iute, inimile de curcan se vor incinge teribil,
Rezultatul acestei inclestari se consuma, dupa cum spuneam, pe nerasuflate !

 

IMG_6884 IMG_6886 IMG_6887 IMG_6891 IMG_6892

20 iunie 2010

Boc!

I am coming! Few steps more and I will come and kick your ass. Which is pretty handy considering we have almost the same size!

primii pasi in criza

Am avut de invatat

de la cei mai batrini, mai calmi, mai relaxati. Am vazut trepiede mai scumpe decit aparatul meu de fotografiat ( care nu este ieftin ). Am inteles ca numai asa voi fi fericit: facind lucrurile cu placere.

Fireste ca trebuie sa ma laud :) A fost o noutate, o premiera, o parte interesanta a vietii cuiva pasionat de fotografie. Probabil ca nu sint si nu voi fi fotograf de eveniment, asa cum nu o sa fiu nici de nunti, insa eu tot sint fericit ca am facut asta. Si o voi mai face ori de cite ori voi avea ocazia.

RFW Day 1, inOras.ro

RFW Day 2, inOras.ro

RFW Day 1, Picasa Web Albums

RFW Day 2, Picasa Web Albums

 

Pace voua!

Din categoria “Arhiva” (2)

pollo con pesto

Pentru ca la inceput a fost Cuvintul. Si pentru ca fara cuvinte nu as putea sa respir, intrucit procesul acesta la mine este direct conditionat de emiterea de sunete, incep astazi sa scriu. Catre mine. Catre voi. Catre oricine va decide ca ceea ce debitez in mod mai mult sau mai putin elaborat merita citit...

Voi incepe cu o reteta scrisa intr-o maniera mai putin ortodoxa din perspectiva academicienilor care au decis ca "nicio" este o chestie interesanta si necesara frumoasei limbi pe care o vorbim.

Insalata


Cumva spre seara, ascunse de ochii publicului larg, stateau inghesuite, tremurind si verzi de-atita frig, niste frunze de salata. Tinere, imberbe si lipsite de inhibitii in prezenta mea, au incercat sa ma impresioneze, desfacindu-se incet din imbratisare, stropi glaciali de apa prelingindu-li-se usor prin decolteul vizibil treptat.

Nu am putut sa imi dezlipesc privirea de la ele. Rochitele acelea de un verde electrizant se conturau insinuos spre zona lor inghinala, intr-o imbratisare timida de galben-pai si verde crud, lasindu-le sa smulga aplauze de admiratie din partea mea, pentru aceasta tinuta haute-couture.

Mi-au zis, rosind usor, ca ar vrea experiente noi, ca timpul nu trebuie pierdut si ca au auzit de la prietenele lor ca este prin zona un italian copt, numai bun de iubit, pe numele sau Aceto Balsamico. Ce-i drept, nu prea puteam sa le ajut asa , fara nici un interes, pentru ca le sorbeam deja din priviri, asa ca am luat legatura cu tipul respectiv, care iesise in oras cu un bun amic, de sorginte nobila cica: Olio d'Oliva. Singura lui "problema", daca putem spune asa, e ca acest tinar cu singe mai mult sau mai putin albastru era... extra vergine :)


Zis si facut. Intilnirea stabilita, fetele incintate, iar mai tinarul amic, initiat in ale amorului vegetal, cit sa zici INSALATA! Ce mai vuiet, ce mai zbucium! Nici macar Seherezada, daca zorii i-ar fi vazut mijind, sfioasa nu ar mai fi tacut, caci imbratisarile acelea, contopirea aceea ardenta si plina de pasiune ale tinerelor frunze, sarutarile aromate ale lui Aceto Balsamico si felul lent, atent, poate un pic sfios de a face dragoste ale lui Olio d'Oliva m-au facut sa ma transpun in tablou cu atita pasiune, incit am simtit nevoia sa imi fac simtita prezenta.

La urma urmei eu eram cel care isi imaginase cu ochii mintii totul. La urma urmei nu eram complet indezirabil pentru acea categorie de virsta. Iar singele imi clocotea in vene, facindu-mi creierul sa se incinga in cautarea celui mai bun moment pentru a-mi insinua persoana in toata acea armonie.

Mojarul statea timid alaturi, privind. I-am facut cu ochiul si l-am indemnat din priviri sa se dea mai aproape, strecurindu-i in acelasi timp niste ierburi magice. Era batrin, matusalemic chiar, insa virilitatea nu e sinonima cu fertilitatea, asa ca am decis ca il voi lasa sa participe. Iar daca nu, treaba lui! Nu avea decit sa stea sa se uite. Coriandru, sare de mare, piper rosu, piper negru, oregano, busuioc... Ummm.. Deja mojarul ne arata tuturor ca stie si el cite ceva, fetele ridicind curioase privirea pentru a zari cine miroase atit de bine. Olio d'Oliva se strecura si el in toata mixtura aceasta dumnezeiasca si incepu o framintare fierbinte de ierburi si trupuri vegetale, o nebunie erotico-imaginara, cu parfum teribil.

Trebuia sa intervin. Febril am inceput sa caut pieptul. Pieptul de pui. Impetuos, ferm si lipsit de inhibitie, statea un metru mai incolo, lasindu-ne sa intelegem din priviri ca daca am dori, zagazul dorintelor sale s-ar sparge, lasind sa iasa la iveala patimi carnale greu de stapinit, atingerile verzi fiind doar un preludiu in comparatie cu ceea ce am putea experimenta impreuna.

Nu am rezistat tentatiei. Am o slabiciune pentru piept inca de mic, asa ca - odata trecut de adolescenta - am capatat deprinderi si dorinte din ce in ce mai complexe in legatura cu respectiva zona.

Intim si lasciv, pieptul s-a lasat patruns prin toti pori de amestecul acela exotico-erotic-aromat pe numele lui semi-kamasutric-culinar PESTO, cuprinzindu-l pentru o perioada de timp, facindu-l sa explodeze de placere sub apasarile mele ferme, dar delicate. Contorsionarile acelea parfumate, atingerile umede ale degetelor mele pline de pesto l-au facut sa escaladeze virfuri de placere, postludiul fiind nu tocmai repede consumat alaturi de niste rosii venite tocmai de departe, ce auzisera de faptul ca lucruri minunate se petrec acolo, in bucatarie.

Dorinta plutea peste tot in aer, insa nu puteam sa o impartasim ca si experienta cu toti necunoscutii, asa ca, in semn de amicitie, si doar pentru a tatona terenul in vederea legarii de noi prietenii, rosiile mai sus amintite au avut parte de un masaj erotic. S-au lasat purtate de val si, alaturi de restul budoarului, au intrat sa savureze aerul fierbinte al cuptorului, ce le astepta de mult, ca un voyeur batrin ce e. Rabdarea si experienta lui au incoronat apoteotic tot acest amalgam tinar si aromat de nume nobile, explozia de culori, licorile si esentele infierbintate ale tuturor, fiind o imagine ce cu greu va putea fi stearsa din amintirile cuiva...


De dragul cifrelor:

1 piept de pui

3 rosii

1 legatura de busuioc

3 oua fierte

aceto balsamico

ulei de masline extravirgin

1 salata verde

1 ardei iute

piper negru/rosu boabe ; coriandru boabe; sare

insalata con pollo al pesto e pommodori

Din categoria “Arhiva” (1)

Mi-as dori sa pot spune ca e reteta veche a bunicii, transmisa prin viu grai si cu mare taina. Insa bineinteles ca nu e asa. E a unui domn pe care il apreciez foarte mult. Si pe care il cheama David Lebovitz.In schimb e cit se poate de gustoasa. Savuroasa. Imbietoare. Nici nu stiu cum sa va povestesc mai bine despre ea. Despre reteta.

Probabil ca oboseala de peste zi este ce raspunzatoare pentru lipsa de inspiratie care ma va face sa trec direct la subiect.

250 g unt moale

150 g zahar alb

150 g zahar brun

2 oua

300 g faina

1 lingurita de bicarbonat de sodiu

1 lingurita de sare

alune de padure macinate; nuci;fistic;migdale;nasturasi de ciocolata, stafide…

Cam asta e reteta succesului garantat pentru un companion de nadejde al cestii de cafea fierbinte si aromata. Sau a bulgarilor de inghetata de iaurt cu visine. Sau pur si simplu ca niste cookies aromate demne de a marca o copilarie fericita.

Se bate untul spuma, alaturi de zaharul alb si cel brun. In care ordine doriti voi. La etapa aceasta eu strecor si doua linguri de esenta de vanilie , pentru ca nu imi permit sa iau pastai de vanilie :)

Se adauga ouale, unul cite unul, pina cind consistenta amalgamului devine si mai spumoasa, astfel incit ca se poate trece la etapa in care faina ajunge in vasul robotului, lingura dupa lingura.

Cind toate acestea s-au transformat intr-o coca cu identitate, e rindul alunelor de padure macinate, a nucilor, stafidelor, migdalelor, stafidelor si nasturasilor de ciocolata sa isi intre in drepturi.  Nu v-am spus despre cantitati legate de acestea, pentru ca inclin sa las libertatea de a alege tuturor.  Ma ales cind vine vorba de delicatese.

IMG_4662

Cam asa ceva rezulta in urma tuturor zbaterilor odiseice ale paletelor mixerului din robotul pe care presupun ca il detineti. Apetisant, nu? :)

Se presara faina pe suprafata de lucru si intreaga cantitate de aluat se imparte in patru bucati pe care cu ajutorul fainii le modelam in forma cilindrica, le punem in folie alimentara si le asezam cu grija in frigider. Unde, daca aveti rabdare :) le lasati macar 2 ore.

160 grade in cuptor. Se feliaza minunatele cookies, se aseaza in tava care are deja hirtie de copt in ea si… se asteapta. Pina prind culoare in obraji.

Exista si varianta in care , odata racite, se pot pastra in cutii metalice sau de carton , pentru consum ulterior :)))))))

IMG_4681

Riiight!

Enjoy!

IMG_4672 IMG_4673 IMG_4677 IMG_4679

Evident

ca, precum fumatorul cu intentii bune, imi tot repet inca de la crearea acestui loc cu pretentii de blog, ca voi scrie. Pe masura ce, bineinteles, am ce scrie. Pentru ca , slava cerului, sint destule facute si nespuse. Normal ca ma refer la retete si alte lucruri deloc rusinoase.

Buna traditie a retetelor erotico-aromate se rupe, se pierde precum portul popular in meandrele dezvoltarii si progresului ca si lanturi catenice ale amfetaminei cotidianului pe care il traim. Ori ca David cu tabieturile sale matinale sau extrem de matinale isi face simtita prezenta mai rau decit radicalii liberi ce dau masura semnelor imbatrinirii, ori ca job-ul, familia mea si gatitul reusesc sa ocupe tot timpul de care dispun pentru a fi activ.

Ma incapatinez totusi. Nu cedez atit de repede.

Capsuni revolutionar de aromate si rosii , brumate nitel asa cum le sta bine, si-au dat intilnire cu niste zmeura roz, un pic cam gay, dar cu sanse de a fi adusa pe calea cea dreapta, in ciuda straiului de un roz aprins. Desi nu se cunosteau inca din piata, gheata a fost sparta repede, in ciuda faptului ca frigiderul nu e tocmai cel mai potrivit loc pentru o prima intilnire.

Tineretea! Inconstienta aceea frumoasa care da culoare si gust fiecarui moment in care ai impresia ca nimeni nu stie mai bine ca tine cum se traieste cu adevarat, si-a facut aparitia in tablou, astfel incit nu a durat mult pina ce capsunile, un pic mai mature si cu experienta, au sucit capetele zmeurei, asa ca trecutului ei gay s-a transformat pe loc intr-o amintire a unor experiente nefericite. Rozul a devenit rosu , purpuriu si parfumat, si -inghesuite unele in altele- au trecut repede de “first base” .

Ar fi fost pacat ca toata aceasta poveste parfumata a unei Seherezade cu ochii mici de somn sa nu capete consistenta. Una usoara, pufoasa si nu neaparat dulce, pentru a lasa in lumina reflectoarelor pasiunea fructata. Oua galbene ca sofranul s-au incins intr-un dans ametitor cu zaharul pasional si dulce asa cum il cunoastem cu totii, petrecerea fiind usor incetinita ca si ritm de catre faina care cauta un virf de sare.

Amestecul acesta s-a insinuat printre personajele principale ale povestii noastre si , laolalta, s-au lasat prada aerului fiebinte al cuptorului.

Cu ultimele puteri, cel care va povesteste, a zapacit o frisca mai tinara  si a convins-o sa stea deasupra. Preferintele sint preferinte, nu ai ce sa faci cu gustul omului! Ba nu! Il poti supune exploziei de gust si culoare, linga o ceasca de cafea, cum ii sta bine oricarui personaj care incearca sa isi savureze  dimineata.

 

s&r pie strawberry and raspberry pie s&r pie slice

 

De dragul cifrelor:

300g capsuni

200g zmeura

140g zahar

120g faina

4 oua

1 virf de cutit de sare

200g smintina pentru frisca

 

Sa aveti pofta!