28 iulie 2011

Diferenta

Intre joi si si vineri este insesizabila, in conditiile in care vineri e prima zi de concediu. O fi fost umiditatea, s-o fi tras de la caldura... Nu stiu... Insa nu mai puteam... Asadar, citeva zile de pauza... Sper...
Si, pentru relaxare, poate urmarim si un film, zic :)


22 iulie 2011

Adidasi Mike, iFone si casetofoane Panascanic…

… iar lista ar putea continua aproape la nesfirsit, atunci cind vorbim despre micii nostrii prieteni galbeni, mereu prezenti in realitatea inconjuratoare a oricarui popor.

Degeaba se chinuie prietena Smaranda sa ne povesteasca despre ceea ce va fi noul “Burrbery Body” , daca poate chiar inainte de lansare vor fi aparut in piata milioane de sticlute pe care sa scrie “Burbery Body”. Lucrurile sint clare: se inspira, sint inspirati si, uneori ne inspira.

Si, daca in copilaria si pre-adolescenta ante decembrista, elementele de inspiratie cu ochi oblici erau in special canalizate in directia Samo Hung si Jackie Chan, ieri am vrut sa fiu doar un mic chinez. Din ala mic, galben si transpirat, ascuns intr-o hala sordida, care copiaza din zori si pina in noapte produse originale.

Asadar, zis si facut… Intrucit eram in forma maxima, randament 120% si energie dezlantuita… dupa 10 ore de munca si 2,5 km de mers pe jos prin caldura, nu am rezistat tentatiei provocate de reteta Codrutei. Despre reteta de cookies vorbesc, ce naiba! Doar nu va imaginati ca eram in stare sa fac vreo piine din aceea apetisanta!

Uitati si voi cit de frumos era afara! Cum sa nu cazi in starea melancolic zapacita si sa iti scoti la iveala creativul din tine…

Pictures2

Teoretic, urmatorul pas era sa zic : “Zis si facut” , dar ce te faci cind in loc de alune de padure nu ai nici macar seminte de floarea soarelui? Iti spun tot eu: te transformi in mic chinez. Astfel, profitind de legea permisiva a statului  care cu marinimie te obladuieste si iti da orezul de zi cu zi, schimbi titlul retetei ca sa nu interfereze cu legislatia internationala si… prestezi.

So, let me introduce you Oat Mill Raising Cookies Smile, an old and well known recipe , here in Sichuan Province.

Se ia reteta internationala

Timp necesar:
- cantarit, amestecat ingrediente: 10-15 min
- repaus in frigider: 1h (minim 30 min)
- dat forma si copt: ~ 5+12 min

Ingrediente:
- Unt (moale) 80% grasime: 150 g
- un ou mare
- Zahar vanilat: 1-2 pliculete
- Zahar brun: 110 g
- Faina alba, pentru toate scopurile: 135 g
- Bicarbonat de sodiu: jumatate de lingurita
- Scortisoara macinata: jumatate de lingurita
- Sare: maxim un sfert de lingurita
- Fulgi de ovaz (vezi nota): 160 g
- Stafide: 150 g
- Alune de padure (prajite si sfaramate in bucati): 80 g

 

si se adapteaza, dupa cum urmeaza : in loc de unt, avem margarina, in loc de zahar brun avem zahar alb , in loc de zahar vanilat punem esenta de vanilie Dr. Smecher si in loc de alune de padure … coborim pina la magazinul din colt si luam seminte decojite de floarea soarelui.

IMG_3375IMG_3377IMG_3379IMG_3380

Ingredientele se imprietenesc intre ele, exact dupa dupa ati citit probabil deja , iar rezultatul este unul cu siguranta impresionant Smile 

Daca aveti inspiratia sa imortalizati momentul folosind un aparat Mikon, in timp ce se aude pe fundal o muzica relaxanta din casetofonul Panascanic, eu spun ca ati dat lovitura!

Iata ce mi-a iesit mie…

IMG_3388

IMG_3399

IMG_3406

Si , cum ceva bun nu vine niciodata fara ceva bun, va aduc la cunostinta ca si apusul era demential.

Pictures3

 

 

20 iulie 2011

E atit de simplu incit

pina si tu poti sa il faci, draga mea… Pe cuvint de onoare! Ei, cum sa ii spui asa ceva sotiei?

E imposibil sa va ginditi la mine ca la un misogin! Afirmatia de mai sus, oricit  de generatoare de zimbet pe sub mustati (daca e situatia, mai bine mergeti la cosmeticiana) nu s-a dorit a fi decit un element de comparatie suficient de puternic incit sa genereze o imagine reala a faptului ca se poate.

O sa tipati, o sa strigati, o sa imi atrageti atentia ca  “e o multime de bloguri” care ma fac harcea-parcea atunci cind indraznesc sa spun ceva cu privire la faptul ca eu nu cred ca femeile mai “gateste”. Nu va contrazic, nu ma opun, le citesc cu placere… Insa io nu prea le vad in jurul meu.

E clar, am orizonturi limitate. Sint un parameci, o euglena verde de genul masculin, aflata in starea aia perpetua de negare, care din lipsa de posibilitati intelectuale nu poate concepe ca – de exemplu – oglinda retrovizoare foloseste si la altceva decit la asigurarea celui aflat la volan. Lipsa atentiei distributive, absenta unor procese cognitive de baza si impotenta seren-imaginativa imi interzice sa cred ca poate ajuta la exersarea rujatului in trafic.

Deci, a crede ca exista un esantion reprezentativ de femei care au veleitati in bucatarie, pentru mine, e un exercitiu greu parcurs.

Gata! Gata! Am glumit! Cred ca de fapt nu stiam cum sa incep. Am lipsit, mi-ati lipsit, mi-a lipsit. Nu am mai scris aici de foarte multa vreme si, probabil ca nu as mai fi facut-o pentru tot atit de multa vreme, daca nu ar fi fost unii dintre voi care sa imi aduca aminte ce mult imi place sa scriu.

Asadar, fara fasoane, incerc sa revin pe linia de plutire. Material exista, timp nu este deloc Smile , insa cu putina rabdare si ajutor, cred ca o sa reusesc.

Si pentru ca nu e cazul sa ma arunc cu capul inainte, mai ales pe caldurile astea, o sa va povestesc astazi despre CEA MAI SIMPLA RETETA.

Ne erijam in rol de mediator intre doua ( 2 ) oua si 150 g zahar. Le explicam cu frumosul ca nu e bine sa se certe, ca iritarea lor vine si de la deshidratarea asta potentata de cele 35 de grade Celsius. In cele din urma, e bine sa respectam prima regula in cazul unor astfel de conflicte: ii lasi sa se bata, iar la urma il pocnesti pe cistigator.

Se face lupta mai interesanta cu ajutorul a 200 g iaurt cu valente de luptator de sumo, a 125g ulei si a 300g faina… Normal ca arbitrajul este asigurat de un plic de praf de copt.

Toata inclestarea aceasta epopeica are ca rezultat un aluat victorios , care se va aseza in pozitia de leader intr-o tava de tarta, lauri nefiindu-I altceva decit 4 piersici mari, coapte si evident zemoase, taiate cuburi.Ma rog, cuburi de forma neregulata, precum celebrele cercuri patrate.

Intrucit cuptorul, dragul de el, prietenul nostru al tuturor in ziua de astazi cind sint doar

Fullscreen capture 20.07.2011 211143.bmp

ne asteapta incins la 160 grade, executam din poignet o miscare maiastra, si plasam tava acolo, pentru jumatate de ora.

E buna. Pe cuvint. Si calda. Si rece.

Nu e frumos sa vorbesc cu gura plina, dar avind in vedere ca scriu…

Pictures1

 

IMG_3342

IMG_3349