14 februarie 2012

Pentru

cineva corigent la chimie si aproape de repetarea de an din cauza acestei minunate materii e super amuzant sa dea detalii din categoria “pastele uscate au o umiditate de aproximativ 7 % “ chestie care determina in mod direct si timpul de gatire de 8-9 minute pentru obtinerea rezultatului cunoscut ca “al dente”.

Pentru unul ca mine, este suficient ca asta este scris pe pachetul de tagliatele, chestie care ma fericeste la maxim. Nu trebuie sa ma asez in lotus , nu trebuie sa rostesc mantre, nu sint nevoit sa ma regasesc intrind in conexiune cu eul meu ala destept. Pentru ca, desi nu sinteti tot timpul convinsi de asta, sa stiti ca exista si un astfel de eu…

Iar cind el ( si eu ) sintem flaminzi si nu vrem sa ne batem prea mult capul, apelam la solutii din astea rapide, colorate si delicioase, care presupun putina munca si rezultate aproape spectaculos de gustoase.

Operatiunea PAPABUN incepe in forta, aducind la punctul de fierbere o cantitate suficienta de apa , cit sa cuprinda cele 300g de tagliatele pe care am avut inspiratia sa le achizitionam cu citeva zile in urma.

Pentru un pic de gust, adaugati o lingurita de sare. Aia desteptii, cu statevechi de plata in bucatarie si cu pretentii de chimisti va vor spune ca asta se face si pentru a aduce apa mai repede la punctul de fierbere. Probabil ca vazind bolboroseala de dupa ce adauga sare in apa care fierbe au studiat ei problema si au ajuns la aceasta concluzie.

Io, ca un umil ce ma aflu , le transmit ca daca am adauga 230g de sare la 1 litru de apa care fierbe, am reusi sa ii crestem cu 2 grade temperatura. Faceti, asadar , un calcul simplu, ca sa va dati seama cam de cita sare ar fi nevoie pentru a grabi apa sa fiarba Smile

Revenim, revenim, derulam, derulam… Pastele, care este, plonjeaza in apa, pe care o avem. 8 minute, suficient.  Al dente, fremos si dragut.

Intre timp, 100g de mazare verde si congelata, din aia care face bine la ochi si vezi numa’ silicoane pocnite, se trage la tigaie cu nitel unt. Si poate un praf de piper, dupe gust.

Cu a doua mina se deschide conserva de ton bucati, care se lafaie in ce vrea el. Ca e ulei, ca e apa, ca e ce vrea el… tot nu conteaza pentru ca oricum o scurgem.

Pregatim intr-un vas corespunzator pentru activitatea de shakin’ & rollin’ un amestec aromat de ulei de masline, zeama de lamiie, sare, piper, un praf de oregano si unul de busuioc, peste care turnam taglietele scurse doar de apa in care au fiert. Adaugam tonul, mazarea si … dansam toate cele pina putem sa le asezam in farfurie.

Ca e foame, nene! Foameee!!!

 

_MG_2155_MG_2156_MG_2157_MG_2158_MG_2159

Niciun comentariu: